RO EN
Prima Contact Harta Abonare noutăţi
 





 

URMARESTE-NE PE 

      

Prima / Cadrul National / Mecanismul de coordonare
Mecanismul de coordonare

Retrospectiva  și context

În conformitate cu cadrul Strategiei de adaptare la schimbările climatice a Republicii Moldova şi al CCONUSC, Guvernul Republicii Moldova este în proces de elaborare a Planului Naţional de Adaptare.

Abordarea adoptată de Republica Moldova a acestui proces este de a stabili, în primul rând, un cadru decizional privind adaptarea (cadrul naţional de adaptare sau CNA), care se va sprijini pe instrumente de implementare periodice, numite Planuri  Naționale de Adaptare şi Planuri Sectoriale de Adaptare. În acest context, Planurile sunt concepute ca "planuri de acţiune", însemnând o listă de activităţi cu termeni de timp.

Mandatul politic pentru crearea Cadrului de Adaptare şi PNA şi PSA  asociate sunt determinate de  Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice şi Planul de Acţiune aferent, care urmează a fi aprobat în 2014.  SNASC vizează " asigurarea  dezvoltării social-economice a Republicii Moldova rezistente la efectele schimbărilor climatice, prin crearea unui mediu favorabil puternic şi orientării clare spre un  proces de adaptare la schimbările climatice, eficient şi coerent, în toate sectoarele relevante", valorificînd abordarea din perspectivă socială și de gen a schimbărilor climaterice. Multe dintre acţiunile din Planul de Acţiune al SASC contribuie la dezvoltarea unui cadru naţional de adaptare cuprinzător, de exemplu acţiunea la punctul 1.2.7 care prevede "Dezvoltarea Planului Naţional de Adaptare la Schimbările Climatice în conformitate cu angajamentele ţării în cadrul Convenţiei cadru a ONU privind Schimbările Climatice".

Așa cum a fost expus în "Nota de Concept privind Cadrul Naţional de Adaptare pentru Moldova", care a fost prezentat şi coordonat de părţile interesate în XXXX, cadrul naţional de adaptare (CNA) este, în primul rând, un cadru instituţional şi de politică pentru luarea deciziilor, raportare si monitorizare, şi de facilitare a integrării problemelor climatice în programe şi planuri sectoriale. Acest cadrul este:

  • Legiferat printr-un mandat legal
  • Instituţionalizat printr-un mecanism de coordonare multi-sectorial condus de autorităţile de nivel înalt.
  • Implementat printr-o serie de Planuri Naționale de Adaptare (de 5 ani) şi Planuri de Acţiune Sectoriale (de 4 ani), sensibile la dimensiunea socială şi de gen.
  • Sprijinite de o strategie financiară, sensibilă la dimensiunea socială şi de gen, pe termen lung, care include surse naţionale şi sprijin internaţional.
  • Însoţit de o strategie de comunicare puternică concepută pentru a stimula schimbări comportamentale pe termen lung între sectoare, consumatori şi publicul larg.

Nota de Concept şi Ghidul privind Cadru Naţional de Adaptare prevede că fiecare minister responsabil pentru un sector să fie însărcinat  să elaboreze fie un Plan Sectorial de Adaptare la fiecare patru ani (în conformitate cu ciclurile de planificare regulate), sau să integreze opţiunile de adaptare în planurile sectoriale existente (Planuri de Adaptare Integrate, sau PAI). Fiecare minister, indiferent de abordarea adoptată, să identifice un set de acţiuni prioritare de adaptare care urmează a fi implementate  în bază continuă. Acțiunile vor fi elaborate în funcție de impactul pe care-l pot avea schimbările climaterice asupra diverselor grupuri sociale, femei, copii, persoane în etate, persoane cu dezabilități. La sfârşitul perioadei de planificare, fiecare minister să raporteze cu privire la acţiunile sale, prin intermediul unei platforme de adaptare multisectoriale. Planurile ar trebui să fie implementate din resurse existente sau din resurse noi identificate.

În afară de Planurile Sectoriale de Adaptare, mecanismul naţional de coordonare a activităților de adaptare va elabora Planul National de Adaptare, sensibil la dimensiunea socială şi de gen, care va include activităţi comune pentru toate sectoarele şi menite de a facilita adaptarea la nivel de sector si local: de exemplu, evaluări, dezvoltare capacităților, tehnologie, cercetare, publicaţii, consultații, raportare etc. Aceste activități vor fi considerate ca activități de abilitare /susținere în cadrul planurilor sectoriale. PNA vor fi actualizate la fiecare 5 ani, pe baza progresului în implementare.

Prin urmare, scopul  acestei note este, de a propune o cale de urmat în ceea ce priveşte Mecanismul de coordonare multi-sectorial propus. Acesta  trebuie privit  ca o piesă aferentă Conceptului CNA şi Notei de ghidare care  stabileşte elementele de ansamblu ale CNA. Se propune ca acest document să servească ca bază pentru discuţii inter-sectoriale, care să conducă la un acord și care să fie formalizat la cel mai înalt nivel al guvernului. Se propune ca, până la desemnarea sa oficială, acest mecanism de coordonare să fie desemnat ca "platformă multilterală de adaptare a părților interesate, sau PMA".

Mandatul politic pentru un mecanism de coordonare

Mandatul pentru crearea mecanismului de coordonare a activităților de adaptare descinde din SASC, prevăzut la al doilea obiectiv de "Asigurare ca adaptarea la schimbările climatice să devină o prioritate naţională şi locală, cu o puternică bază instituţională", care include acţiuni de fortificare/creare a mecanismelor instituţionale adecvate, avînd în vizor dimensiunea de gen. De exemplu, la Obiectivul Strategic 1, SASC prevede " structură  instituţională puternică şi un mediu care ar permite facilitarea adaptării  la schimbările climatice în toate sectoarele si la toate nivelurile de implementare", avînd în vizor dimensiunea de gen, crearea unor grupuri de lucru, precum şi revizuirea mecanismelor instituţionale existente pentru schimbările climatice, inclusiv posibilitatea de crearea a diviziunilor privind schimbările climatice în cadrul diferitelor ministere.

Principii-cheie

Având în vedere principiile generale ale CNA si aranjamentele propuse planificare a procesului naţional de adaptare în Republica Moldova, următoarele principii cheie sunt propuse pentru a forma mecanismul de coordonare, indiferent de faptul dacă se bazează pe un organism existente, sau este creat din nou:

1-     Acesta  trebuie să se bazeze pe ceea ce deja există  în ţară şi este eficient, precum şi pe lecţiile învăţate de la ultimele iniţiative de coordonare;

2-     Trebuie să aibă suficientă autoritate pentru a echilibra cooperarea, implementarea şi complianța;

3-     Acesta trebui să fie extins și să includă toate sectoarele, precum şi să includă reprezentanța din partea entităţilor non-guvernamentale şi grupurilor de interes deosebit;

4-     Trebuie să fie bine integrat în procesele de planificare la macro-nivel în ţară, pentru a se asigura că adaptarea nu rămâne cu statut ad-hoc;

Mecanismul de coordonare propus

 Următoarele sunt elementele cheie ale platformei pentru adaptare propuse. Mecanismul de coordonare este prevazut ca un grup de politică inter-interministerială, condus de către o entitate de guvernare centrală. Se preconizează că entităţile non-guvernamentale, inclusiv ONG-urile, grupurile de interese speciale, sectorul privat şi mediul academic vor fi invitate sau solicitate să participe. Acestea vor  fi susţinute de grupuri de lucru tehnice care vor fi abilitate de a discuta cu privire la problemele concrete de adaptarea în mod regulat. Platforma va fi responsabilă față de Guvern şi va raporta prin Ministerul care il conduce.

  1. Mandat şi misiune : Mandatul este de a coordona planificarea de adaptare şi acțiunile între toate entităţi guvernamentale, pentru a monitoriza progresul în adaptare, facilita implementarea activităţilor de abilitare pentru dezvoltarea capacităţii şi supraveghea distribuirea de resurse pentru adaptare. Misiunea globală  trebuie să fie facilitarea integrării pe termen lung a adaptării  în dezvoltare, avînd în vizor dimensiunea de gen, în conformitate cu Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările  Climatice. Mandatul legal pentru crearea acestui organ de coordonare va fi oficializat printr-o decizie/lege.
  2. Scop și domeniu de aplicare : Scopul platformei de adaptare multilaterale a părţilor interesate va fi coordonarea, echilibrarea şi raportarea privind planificarea şi acţiunile tuturor părţilor interesate privind adaptarea la schimbările climatice în ţară.
  3. Sarcini, obligații şi responsabilităţi: Pentru a realiza mandatul său, platforma va fi însărcinată cu:
  • Coordonarea acţiunilor de implementare a SASC
  • Coordonarea planurilor sectoriale de adaptare
  • Monitorizarea eforturilor sectoriale de integrare a adaptării în planificare (integrarea);
  • Abordarea de gen a politicilor ce vizează schimbările climatice
  • Elaborarea/revizuirea/actualizarea şi implementarea PNA
  • Monitorizarea acţiunilor de adaptare la nivel sub-naţional, prin descentralizare regională
  • Dezvoltarea şi implementarea cadrului de monitorizare şi evaluare privind adaptarea
  • Crearea de parteneriate pentru adaptare la nivel naţional şi internaţional
  • Mobilizarea resurselor și/sau monitorizarea alocări de resurse (naţionale şi internaţionale) pentru adaptare
  • Raportarea către Guvernul Republicii Moldova privind progresul în adaptare.

4.     Componența : Platforma propusă  va fi prezidată de Prim-Ministru, pentru a asigura mandatul legal, autoritatea şi integrarea corespunzătoare. Ministerul Mediului va co-prezida grupul şi, prin intermediul Oficiului Schimbarea Climei, va servi drept Secretariat. Membri ai platformei vor fi: 

  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor *
  • Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
  • Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
  • Ministerul Economiei
  • Ministerul Finanţelor
  • Ministerul Justiţiei
  • Ministerul Afacerilor Interne
  • Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
  • Ministerul Transporturilor şi infrastructurii drumurilor
  • Ministerul Educaţiei
  • o   Ministerul Culturii
  • o   Ministerul Sănătăţii
  • o   Ministerul Tineretului şi Sportului
  • o   Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicațiilor  
  • o   Academia de Ştiinţe
  • o   2 reprezentanţi ai universităţilor (desemnați de universități)
  • o   3 reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu (desemnați de ONG-uri)
  • o   reprezentantă a ONG-lor de femei / gender
  • o   3 reprezentanţi ai sectorului privat (desemnați de Camera de Comerţ şi Industrie a Prepublicii Moldova)

* Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor va juca un rol-cheie în cadrul platformei, servind ca transmițător între administraţiile descentralizate şi nivelul central. Raportarea de la nivel local către nivelul central va fi coordonată prin MDRC.

Reprezentarea la nivelul mecanismului de coordonare general va fi la cel mai înalt nivel, sau cel puţin la nivelul de Viceministru. În afară de organismul la nivel înalt, mecanismul de coordonare va putea fi sub-divizat în grupuri de lucru tehnice sau tematice, unde membrii vor putea discuta despre domenii tehnice de cooperare concrete. Aceste grupuri de lucru vor putea invita reprezentanţi ai regiunilor, în cazul în care și dacă va fi necesar. Participarea în cadrul grupurilor de lucru va fi desemnată la nivel de Director. Exemple de grupuri de lucru ar putea include:

  • Grupul de lucru privind adaptarea în sub-sectorul vitivinicol
  • Grupul de lucru privind adaptarea în sectorul apelor
  • Grupul de lucru privind adaptarea în sub-sectorul forestier
  • Grupul de lucru privind adaptarea în domeniul indicatorilor şi monitorizare
  • Grupul de lucru privind adaptarea în domeniul finanţelor si parteneriatelor

5. Autoritate: Mecanismul de coordonare trebuie să dispună de autoritate de a solicita rapoarte periodice de la ministerele de ramură privind evoluţia planificării şi implementării acțiunilor de adaptare. Mecanismul ar trebui să aibă, de asemenea, suficientă putere decizională pentru a putea obliga ministerele şi alți parteneri să întreprindă planificarea adaptării. Această autoritate trebuie să fie formalizată în mandatul guvernului care stabilește  mecanismul de coordonare.  

6. Responsabilitate şi raportare: Platforma trebuie să fie responsabilă în fața Guvernului Republicii Moldova, şi, prin intermediul Prim Ministrului, trebuie să raporteze periodic către Parlament. Platforma de coordonare trebuie să aibă mai multă putere decizională decât Comisiile obișnuite consituite în conformitate cu legislația Republicii Moldova, pentru a putea avea efectul de levier cu diverse ministere, entităţi guvernamentale şi non-guvernamentale.

7. Frecvența întrunirilor: Întrucât organismul general trebuie să se întrunească nu mai mult de o dată pe an, grupurile de lucru ar putea să se întrunească trimestrial sau de două ori pe an, în funcţie de responsabilităţile şi sarcinile lor.

8. Resurse: Bugetul pentru mecanismul de coordonare trebuie să fie stabilit în primul PNA  şi trebuie să fie mobilizat, ca prioritate, din resursele nationale disponibile, pentru durabilitate. Resurse suplimentare pot fi mobilizate pentru întruniri şi operaţiunile mecanismului de coordonare din surse externe, în mod ad-hoc.  

Figura 1: Structura propusă a  PMA.  Săgețile indică direcțiile de responsabilitate

Instituirea platformei multi-sectoriale de adaptare

Deși ar putea fi tentant de a crea un nou organism de coordonare, primul pas trebuie să fie de a determina dacă mecanismul existent ar putea fi utilizat, modificat sau îmbunătăţit pentru a îndeplini scopul platformei de adaptare. Utilizarea organismului existent ar ajuta la reducerea poverii administrative pentru participanti, reduce potenţialul de duplicare şi ar dezvolta aranjamentele de colaborare existente. De asemenea, ar putea fi realizate economii de cost.

Trei mecanisme existente au fost identificate în urma evaluărilor, ca potentiali candidati pentru a servi ca bază pentru PMA: Comisia Nationala pentru implementarea angajamentelor asumate în cadrul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto (Comisia Naţională pentru Schimbarea Climei), Grupul de Lucru Interministerial privind Schimbările Climatice (GLISC) şi Comitetul Interministerial pentru Planificarea Strategică (CIMPS). Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările  Climatice prevede extinderea CNSC, care a fost iniţial axată pe acţiunile de atenuare, să cuprindă și adaptarea. Aceasta va oferi un punct de plecare definitiv spre crearea unei platforme de adaptare multi-sectoriale.

 

O analiză sumară a punctelor forte şi slabe ale celor trei organisme în legătură cu principiile şi elementele relatate mai sus este expusă în Anexă.

 

 

Calea spre crearea PMA

 

Mai multe detalii cheie trebuie să fie discutate și convenite de către toate părţile interesate înainte de întrunire oficială a PMA de către Guvern, așa ca cele generalizate mai jos.

 

Element

  • Întrebări cheie

1. Mandat şi misiune

  • Trebuie să se convină asura unei declaraţii oficiale privind mandatul şi misiunea.

2. Scop şi domeniu de aplicare 

  • Ar trebui ca PMA să fie însărcinată cu examinarea şi facilitarea adaptării la nivel local, şi dacă da, care poate fi rolul MDRC în această privinţă?

3. Sarcini, obligații şi responsabilităţi

  • Ar trebuie sarcinile PMA să fie încredinţate unui organism existent sau unui nou?
  • Sunt sarcinile enumerate suficiente pentru a asigura coordonarea adecvată şi implementarea adaptării?

4. Componență

  • Cum ar trebui să se decidă preşedinţia PMA?
  • Ar trebui ca reprezentanţi la nivel înalt să fie înlocuiți cu supleanţi desemnați la nivel non- ministerial?
  • Care ar trebui să fie diferenţa în ierarhie între PMA şi grupurile de lucru?
  • Cum participarea echilibrată a genurilor poate fi asigurată?

 

5. Autoritate

  • Ce nivel de autoritate poate avea PMA şi ce statut trebuie să aibă deciziile sau recomandările sale?
  • Ar trebui ca aceasta să aibă autoritatea de a ordona îndeplinirea acţiunilor de către membrii săi şi dacă da, caree ar trebui să fie normele de procedură?
  • Ar trebui să existe un sistem de sancţiuni sau stimulente pentru a încuraja implementarea adaptării?

6.Responsabilitate şi raportare

  • Care ar trebui să fie frecvența rapoartelor?
  • Ar trebui ca rapoartele să fie remise doar Parlamentului şi care va fi procesul de examinare?
  • Ar trebui ca ministerele aparte să includă activităţi legate de adaptare în propriile rapoarte anuale?
  • Cum ar trebui să fie procesul consultativ pentru elaborarea rapoartelor? Cum ar trebui asigurată participarea echilibrată a genurilor?

7. Frecvența întrunirilor

  • Cât de frecvent ar trebuie să întrunească platforma la nivel înalt?
  • Cât de des ar trebui să întrunească grupurile de lucru?
  • Should the mandate, composition, tasks and functions of the MSAP be subject of regular review, and if so, by what entity? Ar trebui ca să mandatul, componența, activităţile şi funcţiile PMA să fie supuse revizuirii periodice, şi dacă da, de ce entitate?

8. Resurse

  • Care vor fi costurile de operare a PMA și ale grupurilor sale de lucru?
  • Ar trebui ca PMA să dispună de propriile sale resurse pentru adaptare şi, dacă da, cum ar trebui să fie alocate acestea?

 

  • Cum ar trebui să fi luate deciziile despre alocarea de resurse?

9. Alte aspecte

  • Care organism existent ar fi cel mai bun candidat pentru a acţiona ca o bază pentru PMA, şi care ar trebui să fie procesul formal de extindere a mandatului său, funcţiile şi resursele care ar acomoda noile sarcini de adaptare?

 

 

 

 

Anexa 1 -Analiza  comparativă sumara a mecanismelor de coordonare

 

 

CNSC

GLICC

CIMPS

1. Mandat şi misiune

 

 

 

2. Scop şi domeniu de aplicare

 

 

 

3. Sarcini, obligații şi responsabilităţi

 

 

 

4. Componența

 

 

 

5. Autoritatea

 

 

 

6. Responsabilități şi raportare

 

 

 

7. Frecvența întrunirilor

 

 

 

8. Resurse

 

 

 

9. Alte aspecte

 

 

 

 

 

 

 

Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
Multimedia


Created with flickr slideshow.