RO EN
Prima Contact Harta Abonare noutăţi
 





 

URMARESTE-NE PE 

      

Prima / ACȚIUNI SECTORIALE / Silvicultura
Actiuni de adaptare in silvicultura

Ecosistemele forestiere (reprezentate de zona forestieră şi altă vegetaţie forestieră) acoperă doar 456.000 ha, sau circa 13,5% din teritoriul Moldovei  şi joacă un rol extrem de important în protecţia bazinelor hidrografice, asigurând, în acelaşi timp, un şir de beneficii economice şi de mediu directe şi indirecte pentru comunităţile rurale: lemnul de foc, produse ne-lemnoase, stabilizarea ravenelor, amenajarea peisagistică şi alte beneficii.

Lemnul de foc este deosebit de important pentru familiile nevoiaşe, care nu îşi pot permite cheltuielile energetice ridicate pentru gaz şi electricitate.

Pădurile din ţară sunt amplasate preponderent în regiunile centrale (60% din spaţiul forestier), cu acoperire mai mică în regiunile de nord şi de sud (26 şi 14 %, respectiv).

Ecosistemele forestiere sunt populate de circa 860 specii de plante, care constituie 43 procente din diversitatea biologică florală spontană totală din ţară. Dintre toate speciile de animale vertebrate şi nevertebrate, circa 60 procente pot fi găsite frecvent în comunităţile biotice forestiere. Este, de asemenea, important ca peste 50 de procente din toate speciile vegetale şi animale incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, fac parte din biocenoza forestieră. După cum se afirmă în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Silviculturii (2001), funcţia principală a resurselor forestiere este de a menţine echilibrul ecologic, însă suprafaţa zonelor împădurite este insuficientă pentru a garanta protecţia eficace a mediului.

Împădurirea scăzută a constituit o cauză majoră a nivelului ridicat de eroziune a solului, alunecărilor de teren şi a degradării resurselor acvatice; acest fapt, de asemenea, intensifică secetele.

Cauzele principale ale degradării pădurilor sunt:

(1) sporirea defrişării ilicite din cauza preţurilor ridicate la lemn şi combustibil;

(2) lipsa controlului eficient din partea administraţiilor locale;

 (3) nivelul redus de cunoştinţe şi de cultură ecologică;

(4) păşunatul excesiv şi lipsa unei gestionări forestiere adecvate.

 Tendinţa de despădurire de lungă durată, de 100 ani, a fost inversată în ultimii 50 de ani, iar politica forestieră curentă din Moldova îndeamnă spre o creştere a acoperirii forestiere prin împădurire şi gestionare mai bună a pădurilor comunitare pentru consum direct şi protecţia bazinelor hidrografice. Protecţia pădurilor poate asigura "câştiguri triple" prin sporirea producţiei şi productivităţii alimentelor, ajutorul în scoaterea oamenilor din sărăcie, şi, în acelaşi timp, susţinerea mediului global prin stocarea carbonului şi conservarea diversităţii biologice.

 

Impactul posibil al schimbării climei asupra resurselor forestiere

 Cercetătorii anticipă că, chiar şi cele mai mici schimbări ale temperaturii şi precipitaţiilor ar putea afecta în mare parte creşterea şi supravieţuirea pădurilor în viitor, în special în zonele de periferie şi tranziţie ale ecosistemelor, cum sunt pădurile Moldovei.

Schimbarea climei ar influenţa asupra condiţiilor viitoare de umiditate în păduri prin schimbarea atât a temperaturii, cât şi a precipitaţiilor. Odată cu creşterea temperaturii, creşte pierderea de apă prin evapotranspiraţie, ceea ce duce la condiţii mai uscate. Temperaturile ridicate, de asemenea, tind să reducă eficienţa utilizării apei de către plante.                                       

În unele zone ale Republicii Moldova, reducerea în viitor a precipitaţiilor va accentua stresul de umiditate cauzat de încălzire. Schimbările în caracterul sezonier al precipitaţiilor şi fenomenele extreme, aşa ca seceta şi ploile abundente, vor avea, de asemenea, importanţă.

Pentru sectorul forestier din Republica Moldova au fost identificate şapte riscuri cu prioritate înaltă:

  • Consecinţele negative pentru speciile sensibile la schimbările temperaturii;
  • Schimbarea ratei de regenerare;
  • Schimbarea sensibilităţii speciilor la deficitul de apă;
  • Schimbarea densităţii individuale a copacilor;
  • Schimbarea condiţiilor fitosanitare;
  • Schimbarea compoziţiei speciilor;
  • Creştere posibilă a mortalităţii copacilor.

Măsurile la nivel de arboret (regenerarea pădurilor, şi rărirea arboretului, recoltarea) au scopul de a reduce riscurile distrugerilor abiotice, aşa ca incendiul, vântul, seceta, precum şi distrugerile biotice, aşa ca dăunătorii şi bolile patogene. Construirea unor păduri stabile şi diversificate constituie o măsură continuă şi este planificată pentru îmbunătăţirea stabilităţii arboretului prin selectarea speciilor, originii şi genotipurilor corespunzătoare.

http://www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=237&id=2529

 

 

Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
Noutăți
06.06.2017 - Consultant Național în elaborarea componentului economic al studiului de pre-fezabilitate în domeniul resurselor de apă
 
05.06.2017 - Comunicat "Ziua mediului"
 
29.05.2017 - Consultant Național în elaborarea componentului economic al studiului de pre-fezabilitate în domeniul resurselor de apă
 
28.04.2017 - Consultant Național în elaborarea studiului de prefezabilitate în domeniul resurselor de apă.
 
12.04.2017 - Concurs pentru selectarea unui prestator de servicii în domeniul elaborării portalului „Monitorizare și Evaluare a activităților de Adaptare din domeniul Schimbărilor Climatice”
 
27.12.2016 - Felicitare de Anul Nou!
 
01.11.2016 - Letonia este interesată să dezvolte relații de colaborare cu Republica Moldova
 
21.10.2016 - Notă informativă: Republica Moldova și Austria își intensifică parteneriatul în domeniul meteorologiei
 
19.09.2016 - Notă informativă: ”În raioanele Călărași, Sîngerei și Nisporeni au fost realizate cu succes patru proiecte de adaptare la schimbările climatice.”
 
05.09.2016 - Consultant Național, în elaborarea conceptului Sistemului Informațional de MRV a activităților în domeniul schimbărilor climatice
 
Arhivă: Noutati
Multimedia


Created with flickr slideshow.