Agricultura este sectorul dominant de muncă din Moldova.

În rezultatul reformelor de privatizare întreprinse în deceniul trecut, circa 85% din familiile din Moldova deţin în prezent terenuri agricole.

În Moldova s-a înregistrat un declin cardinal al producţiei agricole, în mare parte, datorită schimbării în sistemul de subsidii şi în accesul la pieţe, care erau asigurate în era sovietică, precum şi ca rezultat al modificărilor în structura gospodăriilor agricole (cotă înaltă de subzistenţă din contul agriculturii comerciale), reformei funciare şi declinului productivităţii asociat cu degradarea solului şi lipsa unei infrastructuri de irigare.

Condiţiile climaterice nefavorabile, în special, secetele grave  au avut, de asemenea, efecte negative asupra producţiei. Aceste condiţii vor persista şi se vor intensifica.      

 

Impactul posibil al schimbării climei asupra agriculturii

Schimbările climei de termen lung în combinaţie cu frecvenţa sporită a fenomenelor climatice extreme, pot avea impact  advers asupra sectorului agricol, iar aceste schimbări au deseori efecte secundare la nivel macro-economic. De exemplu, impacturile directe asupra producţiei agricole şi recoltele tot mai mici ca rezultat a sporirii problemelor asociate cu dăunătorii şi bolile plantelor, ar putea duce, la rândul lor, la fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă şi la schimbarea culturilor.

Efectul combinat al schimbărilor regimului de apă ar putea conduce la insuficienţa de apă pentru irigare şi la concurenţă înaltă pentru apă, ceea ce, în ultima instanţă, ar avea ca consecinţă preţuri înalte şi presiuni de reglementare.

Seceta va duce la degradarea solului, ceea ce reprezintă o ameninţare majoră pentru durabilitatea resurselor funciare şi poate prejudicia abilitatea agriculturii Moldovei de a se adapta cu succes la schimbarea climei.

Salinitatea sporită poate conduce la abandonarea terenurilor, pe măsură ce acestea devin inadecvate pentru cultivare.  

Impactul direct al schimbării climei şi consecinţele socio-economice potenţiale includ:

• schimbările de temperatură şi efectele stresului termic;
• schimbările volumului de precipitaţii, intensitatea şi distribuirea sezonieră;
• creşterea fenomenelor climaterice extreme şi potenţial dăunătoare.

Se anticipă că schimbarea climei va aduce atât avantaje, cât şi dezavantaje pentru culturile agricole din Republica Moldova.

Deşi temperaturile mai ridicate ar extinde sezonul de vegetaţie, acestea ar putea, de asemenea, spori prejudiciile cauzate de stresul termic, schimbările în regimul de precipitaţii, şi problemele cu dăunătorii. Impacturile ar putea varia la nivel regional şi în dependenţă de tipul culturii cultivate.    

Există şi câteva beneficii potenţiale. Sezonul mai lung de vegetaţie va spori potenţial productivitatea ierburilor, în timp ce temperaturile ridicate vor spori potenţialul pentru creşterea leguminoaselor furajere. Sezonul mai lung de creştere ar trebui, de asemenea, să reducă costurile de întreţinere a animalelor în încăperi. Ar putea, de asemenea, exista beneficii pentru horticultură, atât în legătură cu reducerea costurilor pentru producţia în spaţii acoperite, cât şi din cauza unei game mai mari de culturi horticole, care pot fi crescute în aer liber .

Totuşi, se prevede că, în Republica Moldova, o mare parte din impacturile asupra agriculturii vor fi adverse. Modelele de cultivare din Moldova s-au modificat în dependenţă de declinul din industrie, cu o diminuare a producţiei de calitate înaltă aşa ca fructele şi carnea şi cu extinderea suprafeţelor însămânţate cu grâu, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr.

Temperaturile de vară ridicate şi riscul de secetă ar putea face dificilă atingerea sporirii potenţiale a recoltelor datorită concentraţiilor ridicate de CO2 24 şi ar putea ameninţă nivelurile actuale de productivitate. Unele culturi vor fi mai vulnerabile la verile mai fierbinţi şi mai uscate.

http://www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=237&id=2529