Speranţa de viaţă este, în general, acceptată ca indicator-cheie a stării generale a sănătăţii naţiunii. În ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, Moldova este în prezent într-o situaţie puţin mai bună decât în perioada de pre-tranziţie. În acelaşi timp, speranţa de viaţă în regiunile rurale este mai scurtă decât în cele urbane (68,2 ani şi respectiv 71,2 ani). Acest fapt e legat de un şir de factori, inclusiv niveluri mai scăzute de acces la îngrijirea sănătăţii, calitate scăzută a apei, sărăcia şi factorii culturali din zonele rurale. În timp ce starea generală de sănătate a populaţiei moldoveneşti au avut tendinţă de îmbunătăţire în ultimul deceniu, statisticile comparative arată că situaţia din majoritatea ţărilor de tranziţie s-a îmbunătăţit într-o măsură mai mare decât în Moldova.

Impacturile posibile ale schimbării climei asupra sănătăţii în Moldova

Este clar că schimbarea climei şi fenomenele climaterice extreme au un impact direct asupra sănătăţii. Totuşi, acestea pot, de asemenea, afecta silvicultura, agricultura şi economia, ceea ce ar cauza probleme ce ţin de securitatea alimentară şi condiţiile sanitare proaste care pot duce, la rândul lor, la efecte serioase de durată medie şi lungă asupra sănătăţii.

Efectele secetei asupra sănătăţii ar putea, de exemplu, cauza o descreştere a producţiei de alimente şi duce la probleme de alimentaţie în rândul populaţiei, făcându-i pe oameni mai vulnerabili la boli.

În cadrul unui sondaj UNICEF realizat în Republica Moldova , conducătorii locali au anticipat că cel mai mare impact al secetei din 2007 va fi efectul asupra sănătăţii populaţiei. De fapt, opt din zece respondenţi (şi 91% din personalul medical intervievat) consideră că aceasta şi-a făcut deja efectul.

Totuşi, efectele de termen lung ale secetei pot fi şi mai devastatoare. Concurenţa sporită pentru terenurile arabile poate duce, eventual, la migrarea către oraşe şi peste hotare, precum şi la conflicte, odată cu diminuarea resurselor . 

Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor impacturilor schimbării climei asupra sănătăţii

Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul riscurilor/oportunităţilor schimbării climei asupra sănătăţii, cele mai vulnerabile regiuni ale Republicii Moldova care vor fi afectate de posibila schimbare a climei, vor fi municipiul Chişinău, sudul, şi parţial centrul, pentru care, în baza raţionamentului de expert, s-a identificat cel mai mare număr de riscuri cu probabilitate înaltă ce ţin de schimbarea climei.

Se consideră că în Republica Moldova , şase dintre riscurile identificate ar avea prioritate înaltă:

• Sporirea numărului deceselor cauzate de valuri de căldură;
• Sporirea numărului bolilor cauzate de poluarea aerului;

 · Riscul înalt de afecţiuni alergice;

 · Riscul înalt de secetă şi deficit de apă; 

• Sporirea cazurilor de boli transmise prin apă şi prin alimente.

În acest caz, există şi o oportunitate asociată cu impacturile climei asupra sănătăţii: reducerea mortalităţii din cauza frigului pe timp de iarnă. Totuşi, în cadrul acestor regiuni, analiza trebuie să ţină cont de faptul că schimbarea climei nu le afectează pe diferite grupuri de persoane în aceeaşi măsură: unele grupuri sunt, evident, mai vulnerabile decât altele. De exemplu, infrastructura pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii este mult mai puţin accesibilă în zonele rurale, iar populaţia de la sate are un număr mai mare de persoane, care nu sunt înregistrate la medicul de familie (62% din numărul total ale persoanelor neînregistrate) precum şi o cotă mult mai mare de persoane care nu deţin poliţă de asigurare medicală obligatorie (27,3% din populaţia rurală comparativ cu 19,9% din populaţia de oraşe). Mai mult decât atât, fiecare a treia persoană, care nu deţine o poliţă de asigurare medicală face parte din cea dea cincia, cea mai săracă, chintilă. În al doilea rând, populaţia rurală (circa 60% din numărul total) este mult mai dependentă de aprovizionarea descentralizată cu apă, decât populaţia de la oraşe, iar declinul calităţii apei va afecta populaţia rurală (unul din cele mai vulnerabile grupuri la bolile intestinale sunt copiii).

Pe scurt, acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbarea climei în sectorul sănătăţii în Republica Moldova ar putea include:

• transpunerea procedurilor anterioare discutate la conferinţe într-o evaluare naţională structurată a riscurilor medicale ale schimbării climei şi aducerea lor la cunoştinţa elaboratorilor de politici;
• discutarea şi elaborarea strategiilor de adaptare pentru a fi utilizate de sectorul medical la identificarea riscurilor de sănătate asociate cu clima din ţară;
• selectarea unui organ de conducere, care va coordona pregătirea de schimbare a climei în aspectul de sănătate publică şi reacţia la aceasta;
• definirea rolurilor şi responsabilităţilor; revederea şi fortificarea sistemelor existente de supraveghere a bolilor cu scopul includerii unor consecinţe de sănătate cauzate de climă, aşa cum ar fi morbiditatea şi mortalitatea asociate cu căldurile;
• identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a grupurilor de risc şi a populaţiei vulnerabile;
• elaborarea protocoalelor de tratament pentru problemele medicale cauzate de climă; sensibilizarea specialiştilor medicali şi a publicului;
• instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferirea consultanţei populaţiei cu privire la măsurile, ce urmează a fi întreprinse în timpul fenomenelor climaterice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi seceta;
• crearea unui sistem de monitorizare şi a unui mecanism de evaluare, pentru a aprecia eficacitatea pregătirii şi măsurile necesare; examinarea costului (şi volumului) energiei şi emisiilor de CO2 utilizate pentru condiţionarea aerului şi susţinerea metodelor alternative de răcire în rândul populaţiei;
• menţinerea cooperării internaţionale şi regionale .

 

http://www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=237&id=2529