Din anul 2019, autoritățile publice centrale vor planifica în bugetul de stat cheltuielile pentru activități de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Pentru a identifica cheltuielile necesare pe sectoarele prioritare economiei naționale, funcționarii au participat la un atelier de instruire în domeniul planificării cheltuielilor climatice ale bugetului public național. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu suportul Oficiului Schimbarea Climei, în cadrul proiectului "Suport pentru Republica Moldova în stabilirea și fortificarea AND (Autoritate Națională Desemnată), elaborarea cadrului strategic și dezvoltarea programului național de angajare cu Fondul Verde pentru Climă (FVC)".
"Finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și mărirea capacităților de stocare a acestora, reducerea vulnerabilității și menținerea și creșterea rezistenței sistemelor umane și ecologice la impactul negativ al schimbărilor climatice. Această definiție internațională poate fi utilizată pentru a ajuta la clarificarea termenului de "finanțare a schimbărilor climatice" la nivel național. O metodologie unică de marcare a cheltuielilor climatice nu există. Astfel, fiecare țară elaborează o metodologie adaptată la situația concretă la nivel național", a precizat managerul Oficiului Schimbarea Climei, Vasile Scorpan, în discuțiile cu reprezentanții autorităților publice centrale.
În acest context, pe parcursul a două zile de discuții, analiză, dezbateri și exerciții practice, reprezentanții autorităților publice centrale, dar și membri ai grupurilor de lucru implicați în procesul de planificare și elaborare a bugetului pe domeniile agricultură, dezvoltare regională, finanțe, s-au informat despre semnificația marcării climatice a bugetului public național în vederea identificării necesităților de atenuare și adaptare a țării la schimbările climatice, au cunoscut necesitatea procedurii de marcare climatică a bugetului public național și au identificat cheltuieli bugetare legate de acest fenomen.
Totodată, prin exerciții practice, participanții au învățat să aplice marcarea climatică a bugetului sectorial, inclusiv aplicarea procedurii pe etape, precum și au îndeplinit un formular de analiză și asigurare a calității marcării climatice.
"În Republica Moldova 80 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră sunt de la producerea energiei, transport, clădiri și deșeuri. Țara noastră, fiind parte a organismelor internaționale are obligațiunea de a contribui la reducerea acestor emisii cu 78 % până în anul 2030. O planificare corectă a cheltuielilor va contribui la atingerea acestei ținte", a comunicat, în cadrul atelierului de lucru, Ion Comendant, reprezentant al Institutului de Energetică.
Pe parcursul atelierului, managerul proiectului "Suport pentru Republica Moldova în stabilirea și fortificarea AND (Autoritate Națională Desemnată), elaborarea cadrului strategic și dezvoltarea programului național de angajare cu Fondul Verde pentru Climă (FVC)", Ala Druță, a vorbit despre repartizarea și direcționarea mijloacelor financiare spre activitățile de atenuare și adaptare a schimbărilor climatice în agricultură, mediu, energie, precum și despre atribuirea relevanței climatice activităților bugetare, menționând că: "Multe din activitățile de dezvoltare pot contribui la reducerea vulnerabilității la schimbările climatice. Sectoarele prioritare în care sunt necesare investiții pentru adaptare la schimbările climatice sunt agricultura, resursele de apă, silvicultura, sănătatea, transportul și energia. Sectoare ce afectează direct modul de trai al cetățenilor, iar cei din mediul rural sunt mai afectați de impactul schimbărilor climatice".
La finalul atelierului, reprezentanții instituțiilor publice centrale au convenit să dezvolte o rețea de comunicare, ce va spori cunoștințele specialiștilor în domeniu și va avea drept obiectiv planificarea cheltuielilor pentru investiții în activități de atenuare și adaptare la schimbările climatice.
Serviciul informare și comunicare cu mass media
