Ce trebuie să ştim despre Conferinţa de la Copenhaga 09.12.2009
Votează: 0.0/5 (0 Voturi ) |
http://www.realitatea.net/ce-trebuie-sa-stim-despre-conferinta-de-la-copenhaga_691138.html
Începând de luni, toată lumea va fi atentă la ce se întâmplă la Copenhaga, în Danemarca, unde liderii mondiali se vor întâlni în cadrul unui conferinţe a Naţiunilor Unite cu privire la schimbările climatice. Scopul lor este simplu: construirea unui nou plan de combatere a încălzirii globale.
Peste 85 de şefi de stat sunt aşteptaţi la Copenhaga, în cadrul celui mai important summit de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu alte cuvinte dezbaterile şi concluziile ar putea fi confuze.
„De ce avem nevoie de un acord climatic”
Majoritatea oameniilor de ştiinţă sunt de acord că în ultimul secol temperatura medie globală a crescut cu circa 0,7 grade Celsius. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) spune că există 90% şanse ca emisiile de gaze de seră să fie produse de civilizaţia umană.
Experţii IPCC spun că schimbările climatice recente şi manifestările extreme ale vremii din ultima vreme arată că există o interval foarte scurt de timp în care putem acţiona.
Ce este COP15?
COP15 este un acronim de la 15th Conference of Countries. COP15 este şi a cincea întâlnirea a tărilor care au semnat protocolul de la Kyoto.
Protocolul de la Kyoto este un acord obligatoriu pentru semnatari, propus în 1997, în care aceştia se angajează să reducă emisiile de gaze de seră cu un procent de 5% faţă de nivelul din 1990, până în 2012.
Tratatul climatic de la Kyoto a fost ratificat, în 2005, de către 185 de tări, dar nu şi de către Statele Unite.
Care sunt ţelurile Conferinţei de la Copenhaga?
IPCC al Naţiunilor Unite urmăreşte stabilizarea concentraţiilor atmosferice de gaze de seră la un nivel care să nu fie dăunător pentru climat.
Deşi există încă dezbateri intense cu privire la ce este „dăunător”, concentraţia de gaze de seră în timpul revoluţiei industriale a fost de 278 de parţi la milion, faţă de 381 cât este astăzi.
Pâmă în 2050, UNFCC speră să reducă gazele de seră la jumătate, faţă de nivelul înregistrat în anul 2000.
Conferinţa de la Copenhaga are patru ţeluri importante:
1. Acordul trebuie să fie foarte precis cu cât vor limita emisiile ţările puternic industrializate, precum Statele Unite şi Japonia.
2. Să determine în ce măsură, tări în curs de dezvoltare precum China, India şi Brazilia îşi pot limita emisiile fără a-şi limita creşterea economică.
3. Explorarea opţiunilor pentru o finanţarea stabilă şi de lungă durată din partea ţărilor dezvoltate care pot ajuta la reducerea gazelor de seră.
4. Identificare unor măsuri de asigurare ţărilor în curs de dezvoltare că sunt tratate în mod egal, ca parteneri.
Care este rolul Statelor Unite?
Mulţi lideri au sperat că Statele Unite (pe locul doi la emisii de dioxid de carbon pe persoană, după Australia) vor veni la Copenhaga cu o legislaţie a protecţiei mediului deja adoptată în ţară. Deşi un pachete de legi a trecut de comisiile Senatului American, un vot va fi dat cel mai devreme în primăvara lui 2010. Un răspuns pozitiv al Statelor Unite ar atrage după sine majoritatea ţărilor din Occident.
Cât va costa?
Banca Mondială estimează că tările dezvoltate vor avea nevoie de 400 de miliarde de dolari pe an pentru oprirea schimbărilor climatice şi aproape 100 de miliarde de dolare pe an pentru măsuri anuale, cum ar fi relocarea refugiaţilor din cauze climatice.
|
|
