Ministrii europeni ai mediului au convenit ca la reuniunea de la Copenhaga trebuie adoptate norme clare de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, atat pentru statele industrializate cat si pentru cele emergente. Obama si-a anuntat prezenta la summit.
In afara de norme, trebuie stabilite ajutoare financiare pentru aplicarea masurilor de protectia climei in lumea a treia. Ministrul german al Mediului spune ca unul din obiective este limitarea la 2 grade Celsius a incalzirii climatice pana in 2050.
Se pare ca s-a stabilit ca la Copenhaga nu se va adopta un tratat cu prevederi obligatorii de reducere a emisiilor poluante. Ministrii europeni ai mediului se tem ca aceasta renuntare va genera efecte negative in lant. Noul ministru german al Mediului, Norbert Röttgen, a avertizat cu privire la un eventual esec la Copenhaga:
„Suntem obligati sa reusim la Copenhaga. Pe de o parte, pentru ca altfel am tolera consecinte climatice catastrofale la nivel mondial, pe de alta parte, pentru ca trebuie sa ne modernizam economiile. Din ambele motive, ecologic si economic, suntem obligati sa incheiem cu succes summitul de la Copenhaga".
Cum se defineste insa succesul? Daca guvernele lumii se inteleg asupra unor obiective anti-poluare obligatorii, dar tratatul este adoptat mai tarziu, se poate spune ca reuniunea a fost o reusita? Ministrul suedez al Mediului, Andreas Carlgren, a carui tara detine presedintia semestriala a UE, este flexibil:
„Multi vorbesc acum despre doi pasi. Noi credem insa ca summitul de la Copenhaga este etapa decisiva. Vrem sa punem bazele unui acord climatic exhaustiv. Este posibil insa ca textul sa fie transformat abia mai tarziu intr-un protocol valabil pe plan international."
UE s-a obligat deja sa reduca emisiile poluante pana in 2020 cu minimum 20%. S-ar putea sa fie vorba chiar de 30 de procente, daca si alti mari poluatori se vor alatura. SUA, China si alte tari nu s-au angajat pana acum concret in acest proces. Suedezul Carlgren crede ca Uniunea Europeana nu poate duce singura aceasta lupta:
„Le cerem si altora sa faca mai mult, pentru ca vrem ca tratatul de la Copenhaga sa prevada limitarea incalzirii globale la 2 grade Celsius".
Acesta este pragul maxim admis de majoritatea cercetatorilor. Daca temperatura globala va creste peste acest nivel, clima ar putea scapa de sub control.
Negociatorul-sef al ONU in dosarul climatic, Yvo de Boer, s-a declarat la Bruxelles optimist in privinta adoptarii unui nou protocol de protectie a climei. El isi spune sperantele in special in europeni:
„Astept ca Europa sa intinda o mana partenerilor americani si din statele emergente, pentru a inregistra un succes la Copenhaga. Este important ca Europa sa precizeze conditii clare pentru reducerea cu 30% a emisiilor de dioxid de carbon si sa decida asupra unor ajutoare financiare pe termen scurt si lung pentru transpunerea masurilor de protectie a climei in tarile sarace."
Tocmai aceste aspecte sunt insa cele mai controversate. Abia la Copenhaga, tarile UE vor face publica oferta lor in acest sens.
Sursa: Deutsche Welle
Obama va participa la summitul de la Copenhaga cu privire la schimbarile climatice
Presedintele Obama va participa la summitul de la Copenhaga, Danemarca, cu privire la schimbarile climatice, a declarat miercuri un oficial al Casei Albe. Conform unui comunicat de presa, Obama isi va fixa ca tinta reducerea emisiilor cu 17 procente sub nivelul din 2005 in urmatorii 10 ani.
In acelasi comunicat s-a accentuat ideea ca intentia presedintelui american este de a reduce emisiile cu 83 de procente pana in 2050, noteaza CNN.
"Tinta este in ton cu legislatia curenta in ambele camere ale Congresului si demonstreaza o contributie semnificativa la o problema pe care SUA a neglijat-o prea multa vreme", a declarat un oficial al Casei Albe.
Sursa: HotNews.ro
Obiective ambitioase privind emisiile si angajamente financiare ferme
Asteptarile Parlamentului European de la conferinta privind schimbarile climatice includ un acord ambitios si obligatoriu din punct de vedere legal care necesita reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, angajamente financiare din partea tarilor dezvoltate si sanctiuni in caz de nerespectare.
Sefii de guvern UE trebuie sa demonstreze lidership politic pentru concluderea cu succes a conferintei privind schimbarile climatice de la Copenhaga din decembrie. Deputatii europeni atrag atentia ca este posibil ca generatiile viitoare sa nu mai poata controla schimbarile climatice daca se intarzie in continuare cu actiunile necesare a fi luate la nivel mondial.
Deputatii considera ca, la Copenhaga, ca un minim necesar, partile trebuie sa ajunga la un acord obligatoriu privind obiectivele de reducere a emisiilor produse in tarile industrializate si finantarea acestuia. In plus, trebuie sa stabileasca un proces oficial pentru a ajunge, in prima parte a anului 2010, la un acord general, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind clima, pentru perioada de dupa anul 2012. Acordul va trebui sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2013.
Cu cateva saptamani inainte de reuniunea COP15 de la Copenhaga, care are ca obiectiv finalizarea acordului international pentru combaterea schimbarilor climatice pentru perioada post-2012, Parlamentul solicita sefilor de stat si de guvern sa acorde prioritate absoluta acestei chestiuni si sa dea dovada de vointa politica. Ei indeamna UE sa continue sa dezvolte o politica externa privind clima si sa adopte o pozitie unitara pentru a-si mentine rolul de lider in negocierile din cadrul COP 15.
"Uniunea Europeana si-a asumat pozitia de lider in cea ce priveste combaterea schimbarilor climatice si noi dorim sa ne mentinem aceasta pozitie si la Copenhaga. De aceea trebuie sa ne respectam angajamentul asumat - reducerea cu 30% a CO2 pana in 2010", a declarat presedintele Comisiei pentru mediu, Jo Leinen (S&D, Germania).
In rezolutia adoptata cu 516 voturi pentru, 92 voturi impotriva si 70 abtineri, potrivit deputatilor europeni, acordul international ar trebui sa asigure, printre altele:
- reducere colectiva a emisiilor de gaze cu efect de sera in tarile dezvoltate la un nivel care sa se apropie de limita superioara a intervalului de 25-40 % pentru anul 2020 fata de nivelurile din 1990; 6
- tarile in curs de dezvoltare, luate in ansamblu, isi limiteaza cresterea emisiilor cu 15-30 % sub nivelul la care s-ar ajunge in situatia actuala pentru a se asigura ca obiectivul de 2sC este atins. Avand insa in vedere ponderea lor economica, China, India si Brazilia ar trebui sa se oblige sa realizeze obiective similare cu cele ale tarilor industrializate.9
- responsabilitatea tarilor dezvoltate de a acorda sprijin financiar si tehnic suficient, durabil si previzibil tarilor in curs de dezvoltare pentru a le permite sa isi asume angajamente privind reducerea emisiilor lor de gaze cu efect de sera - sprijinul financiar necesar pentru atenuarea schimbarilor climatice si adaptarea la acestea trebuie sa fie unul noi, care sa se adauge la AOD / ODA (Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare). Conform estimarii Comisiei, 5-7 miliarde EUR ar trebui utilizate anual pentru perioada 2010-2012;
- nivelul total al contributiei colective a UE la eforturile de atenuare si la necesitatile de adaptare ale tarilor in curs de dezvoltare ar trebui sa se ridice la cel putin 30 de miliarde EUR/an pana in 2020;
Deputatii subliniaza ca un acord la Copenhaga ar putea oferi impulsul necesar pentru incheierea unui „nou acord durabil”, care sa impulsioneze cresterea economica si sociala durabila, promovand tehnologiile ecologice, energiile regenerabile si eficienta energetica, reducand consumul de energie si garantand noi locuri de munca si coeziunea sociala, atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare.
Sursa: Parlamentul European
